Lecție de viață crudă, dar utilă!

Știam că lumea este indeferentă, că au multe probleme pe cap și nu există vreun erou să le rezolve pe toate. Însă cazul petrecut nu de mult m-a făcut să rămîn încremenit de indeferența unora, cu toate că sunt sigur că puteau să facă ceva.

Țineți minte zilele ploioase din noiembrie ? Care deja enervau pe toți la culme, iar drumurile erau înghețate că te mișcai ca un pinguin și tot nu ajuta (experiență proprie).

Anume atunci lîngă un bloc de la UTM(Universitatea Tehnică din Moldova) din setorul Botanica stătea un bărbat pe scaun cu toate că deja se înnoptase demult, ploua și era frig că nu vedeai pe nimeni afară. Colegul de serviciul al mamei care lucrează la UTM a zis că este un sătean de al său care are probleme psihice, tocmai de la Nord departe și nu are idee cum a ajuns în Chișinău, deoarece acasă are 3 copii, iar mama sa este la pat. Cu toate acestea el nu poate să-i ofere casa sa ca acoperiș pentru o seară.

Îmi era milă pentru că tot ploua și părea că degrabă nu încetează, iar afară se făcea tot mai frig.

Am decis să sun la poliție, ei trebuie să aibă niște cămeri pentru a-l ține acolo măcar pentru o noapte, mi s-a pus receptorul după ce au înțeles că nu este nici o crimă. Sunat la salvare poate ei vor putea oferi un adăpost, măcar pentru o noapte. Mi-au zis că atîta timp cît omul nu e bolnav nu pot face nimic și la fel mi-au pus receptorul.

Am intrat în panică pentru că acest domn putea și să nu ajungă să vadă răsăritul, iar toți refuză să-i ofere o mînă de ajutor. Am mai sunat o dată la poliție pentru că cînd eram mic am fost învățat că anume ei sunt oamenii care salvează viețile din primejdie.

-Am mai sunat o dată despre omul de afară, de ce nu puteți să îi oferiți un acoperiș pentru o seară ? la gerul de afară el poate să nu mai vadă soarele, iar acasă are 3 copii și mama sa este la pat.

-Pentru că nu a făcut nici o crimă.

-Dacă mă duc și spargem geamurile împreună îl veți adăposti ?

-Băiete nu îți crea probleme și dormi liniștit. (după care a pus receptorul)

Îmi pare rău și acum, însă poate că sunt încă tînăr și nu am mai confruntat probleme în societate, însă altă soluție nu mai găseam ce să fac.

Nu am mai putut dormi liniștit noaptea aceea, interesant polițistul a dormit bine ? Chiar nu cred că nu putea face nimic.

Lume, nu fiți indiferenți.

„Cel mai mare păcat față de oameni nu este ura, ci indeferența față de ei.”  George Bernard Shaw